Această icoană a Sfântului Apostol Luca este pusă în lumină de o ramă din lemn de tei, încrestată manual cu o migală ce reflectă respectul pentru tradiție.
Motivul central, Crucea, este inima acestei lucrări: de la traforajul din colțuri, până la așezarea ritmică a rozetelor solare – motiv ancestral în arta noastră strămoșească – totul este rânduit în semnul crucii.
În completare, am ales motive secundare care vorbesc despre simplitatea și frumosul vieții de la sat; sunt semne care se regăseau odinioară pe tot ce atingea mâna țăranului, de la grinda casei și uneltele de lucru, până la motivele cusute pe pânza curată a țesăturilor.
Prin această piesă, am dorit ca migala încrestăturii manuale să devină o extensie a rugăciunii și a patrimoniului pe care îl purtăm în suflet. Este un omagiu adus celui care a fost nu doar medic și filosof, ci și primul iconograf al creștinătății.
Sfântul Evanghelist Luca s-a născut în Antiohia Siriei, căpătând o educaţie polivalentă. A fost doctor și pictor iscusit, posedând totodată şi cunoştinţe temeinice de filosofie. Este socotit protectorul iconografiei creștine, el fiind cel care a pictat primele icoane ale Maicii Domnului.
