Am numit lucrarea aceasta „mini Altar” pornind de la faptul că în majoritatea caselor bunicilor noștri, a străbunicilor și a strămoșilor, într-un colțișor, undeva, era așezată la loc de cinste o icoană.
Lucrarea este împărțită în trei registre. În partea de sus am încrestat „Soarele”, element întâlnit frecvent în toată arta tradițională, care poate fi tradus, din punct de vedere geometric prin intersecția dintre un I şi X, iniţialele greceşti ale lui Iisus Hristos. Iar de jur împrejur am cioplit 12 “petale” reprezentând cei 12 Apostoli. Toate acestea sunt înconjurate de cercuri. Cercul reprezintă începutul fără sfârşit, veşnicia. Fiindcă Veşnic este Hristos.
Icoana “Maica Domnului cu Pruncul” am încadrat-o lateral cu câte trei rozete legate între ele prin semnul Sfintei Cruci. În partea de jos a icoanei am traforat alte trei cruci, model pe care l-am preluat de pe pridvoarele caselor ţărăneşti. Pe aceeaşi linie verticală cu ele am pus trei lumânări care să le lumineze, aşezate sub formă de scară ca simbol al progresului şi al ascensiunii către cunoaştere.
Imediat sub ele se află decupată o “cruce în fereastră”, des întâlnită în casele bătrâneşti. Împrejurul ferestrei am aşezat rozeta, element care se găseşte încă pe unele biserici monument istoric din sec. XVII-XVIII şi care sunt înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Pe colţul ferestrei, lângă rozete, am aşezat câte trei cruci care încadrează fereastra şi o protejează de cele rele.
În partea de jos există zeci de tăieturi repetitive a „dintelui de lup”, motiv preluate de pe ceramica din cultura Vădastra, civilizație neolitica la Dunărea de jos răspândită pe teritoriul României( Oltenia și Vestul Munteniei) și în Bulgaria(zona de nord) având o vechime de aprox. 6000 de ani. Tot de acolo am preluat şi contrastul alb-negru.
Lucrarea aceasta este unicat și face parte dintr- o colecție particulară.
